Back to Top

Recenzie: Lola si baiatul de treaba din vecini de Stephanie Perkins


Gen: Contemporany fiction, Young Adult, Romance
Editura: Epica
Număr de pagini: 320
Copertă: Broşată cu clapete
Sinopsis:
Lola Nolan nu crede în modă… crede în deghizări.
Cu cât mai scumpă costumaţia — mai strălucitoare, mai absurdă, mai neobişnuită — cu atât mai bine. Dar chiar dacă stilul Lolei este scandalos, ea e o fiică ascultătoare şi-o prietenă cu planuri mari de viitor. Totul e aproape perfect (inclusiv iubitul ei rocker sexy), până în clipa în care spaima vieţii ei devine realitate: gemenii Bell, Calliope şi Cricket, se întorc în cartier. Când Cricket — inventator talentat — păşeşte din umbra surorii lui gemene şi revine în viaţa Lolei, ea trebuie în sfârşit să facă pace cu sentimentele-i de o viaţă pentru vecinul de alături.
„O să vă îndrăgostiți de Lola și băiatul de treabă din vecini. O să vă îndrăgostiți nebunește! Fiecare pagină e scânteietoare!”— SARAH MLYNOWVSKI

Rating: 4/5

Nu după foarte multă vreme de la apariţia cărţii "Anna şi sărutul franţuzesc" de Stephanie Perkins, am avut plăcerea să citesc continuarea acestei serii, de această dată având alte personaje în prim-plan. Auzisem foarte multe păreri despre "Lola si baiatul de treaba din vecini" (scrisă de aceeaşi autoare), fapt pentru care m-a făcut din ce în ce mai curioasă şi mi-a ridicat aşteptările pentru această carte. Fiind familiarizată cu stilul autoarei, am fost foarte fericită să îi mai citesc încă o dată cuvintele.

Îmi cer scuze pentru faptul că voi face câteva comparaţii cu "Anna şi sărutul franţuzesc" însă, datorită faptului că această carte mi-a plăcut foarte mult când am citit-o, speram ca şi Lola să fie o lectură la fel de captivantă.

La început, cartea nu m-a impresionat în mod special dar, pe parcurs, a devenit mai interesantă. Apariţia unor noi personaje şi dezvăluirea vechilor secrete încă necunoscute cititorului m-au făcut mai curioasă prin comparaţie cu starea pe care o avusesem la începutul volumului. Personajele principale, Lola şi Cricket, mi-au transmis o serie de stări pe parcursul lecturii. Costumaţiile Lolei încă mi se par ciudate (însă fiecare om este diferit şi creativ în felul lui) şi chiar m-au făcut pe parcurs să cred că acestea nu sunt decât un mod de a ascunde lucrurile pe care personajul în cauză le simte.

În fiecare zi Lola pare să fie o altă persoană datorită costumaţiei ei diferite care poate părea extrem de ciudată unora din jur. Părinţii ei (cei doi taţi) o acceptă aşa cum este şi toţi cei apropiaţi ei fac acelaşi lucru. Cel mai interesant moment mi s-a părut când, spre finalul cărţii, Lola descoperă că cei din jur o văd pe ea ca fiind ea prin modul ei creativ de a se îmbrăca în culori, haine şi peruci diferite. Mai bine spus, în viaţa reală, ar fi bine să nu uităm de ceea ce ne defineşte pe noi cu adevărat, fie că ţine de aspectul fizic sau de comportamentul nostru. Să nu ne schimbăm în totalitate pentru că pe parcurs este posibil să ne pierdem identitatea şi ceea ce suntem cu adevărat iar cei din jur s-ar putea să nu ne mai recunoască.

Personajul Lola mi-a cam făcut peri albi pe alocuri întrucât, cu toate că este într-o relaţie cu un băiat pe nume Max, nu se comportă adecvat cu prietenul său Cricket, băiatul pe care îl vede de multe ori la fereastra ei şi pe care îl cunoaşte încă de când era mică. Nu înţeleg nici acum de ce o fată ca ea (sau orice fată) ar dori să îl aibă pe Max drept iubit. Nu mi-a plăcut deloc caracterul lui şi mereu l-am simţit nedemn de încredere. Presupun că toate piedicile care i-au venit în cale au ajutat-o pe Lola să se maturizeze un pic şi să realizeze cine sunt persoanele care ţin cu adevărat la ea.

Mi-a plăcut însă faptul că Lola nu este o persoană ranchiunoasă, ea oferind ajutor acelor persoane nu prea apropiate, pe care le priveşte cu teamă din cauza comportamentului de care dau dovadă.

Pe Cricket l-am plăcut mai mult dar nu a fost nici acesta un personaj care să mă inspire în vreun fel sau să mă facă să citesc cu sufletul la gură fiecare pagină. Cartea a fost, din punctul meu de vedere: relativ plictisitoare-interesantă-plictisitoare-interesantă. Când zic plictisitoare nu vreau să înţelegeţi faptul că am adormit în timp ce lecturat însă eu chiar aveam aşteptări mult mult mai mari de la această lectură şi, ca o concluzie, pot spune că am fost dezamăgită.


Sunt sigură că altor cititori le va plăcea mai mult cartea, altora mai puţin, însă fiecare are gusturile sale şi părerile sunt mereu sunt împărţite. Să nu fiţi dezmăgiţi de cuvintele mele critice atunci când doriţi să citiţi cartea pentru că aceasta este o lectură plăcută. Ceea ce ţin să precizez este faptul că nu trebuie să vă gândiţi la cartea anterioară din serie înainte să vă apucaţi de citit deoarece, consider că nu transmite aceleaşi sentimente. Cu toate că îi avem prezenţi şi pe Anna şi pe Étienne St. Clair în acest al doilea volum, ei nu ajută la crearea unei cărţi la fel de bune ca şi prima.

Dacă doriţi să lecturaţi "Lola şi băiatul de treabă din vecini", vă asigur că veţi trăi alături de personaje atât momente vesele, frumoase, cât şi unele mai triste, totul având însă un happy end (pentru că multora nu le plac finalurile triste (: ).

Cred că acest volum ar fi foarte frumos dacă ar fi transformat într-un film. Foarte multe persoane ar fi impresionate de creativitatea Lolei mai ales când ar veni vorba de piesa ei de rezistenţă, costumul de Maria Antoaneta.

Citate:
"E ceva cu ochii albaştrii.
Genul de albastru care te surprinde de fiecare dată când se îndreaptă asupra ta. Genul de albastru care te face să tânjeşti să se mai uite o dată la tine. Nu albastru-verzui sau albastru-cenuşiu, ci albastrul care e doar albastru."

Find the original image here.


Puteţi găsi această carte la librăria online Libris ! După cum majoritatea ştiu, pe site-ul Libris se pot găsi carti online, Libris fiind o librarie online ce oferă cititorilor accesul atât la cărţi în română, cât şi la carti in engleza. Puteţi găsi la această librarie aproape orice carte vă doriţi.

 
Copyright © 2012-2017 Secretele Cărților
Real Time Analytics