Back to Top

Leul, vrăjitoarea și dulapul (Cronicile din Narnia #2) de C.S. Lewis




Seria: Cronicile din Narnia (The Chronicles of Narnia)
Titlul original: The Lion, the Witch and the Wardrobe
Gen: Carte pentru copii, Carte ilustrată, Ficțiune, Fantasy, Aventură, Magie, Young Adult, Clasice
Format: Harback
Număr de pagini: 168
Traducere: Irina Oprea și Radu Paraschivescu
Ilustrații: Pauline Baynes
Format: 140 x 205 mm
Data apariției: Februarie 2016 | Editura Arthur | Facebook YoungArt | Goodreads

Sinopsis:
Peter, Susan, Edmund şi Lucy se ascund într-un dulap și ajung într-o altă lume, cuprinsă de o iarnă aprigă, fără sfârșit. Minunatul tărâm întrupat din cântul Leului Aslan a căzut pradă Vrăjitoarei Albe, care s-a autoproclamat regină și a făcut din Narnia un loc în care Moș Crăciun nu ajunge niciodată.

Numai Aslan, adevăratul rege, poate să salveze această lume și să aducă înapoi primăvara.


Rating: 5+/5

După ce am recitit Nepotul Magicianuluiprimul volum din seria Cronicile din Narnia, m-am bucurat să pot trece și la următoarea carte. Leul, vrăjitoarea și dulapul de C.S. Lewis este o carte care m-a prins iar în mrejele ei. Uitasem cât de frumoasă este lumea fascinantă a Narniei, dar de fiecare dată când am ocazia să citesc cărțile sau să văd filmele cu Narnia, redescopăr magia acestei serii.

De această dată am făcut cunoștință cu noi personaje, protagoniștii fiind patru frați pe nume Lucy, Susan, Edmund și Peter. Acțiunea de la început îi surprinde pe aceștia în perioada războiului, fapt pentru care ei sunt trimiși într-un loc sigur: într-o casă plină de secrete.

Joaca și curiozitatea fraților, în special a mezinei, a lui Lucy, vor duce la descoperirea lumii minunate a Narniei, unde domnește o atmosferă pe cât de frumoasă, pe atât de glacială. Zăpada și frigul acoperă întregul ținut al Narniei, cauza fiind Vrăjitoarea Albă care a pus stăpânire pe acest tărâm.



Pentru a-i reda viața Narniei, tuturor animalelor și plantelor care se află acolo, frații vor trebui nu doar să treacă peste problemele copilărești pe care le au, ci chiar să devină puternici și să poarte lupte de care nu se pot ascunde. Motivul? Se pare că ei nu sunt niște copii simpli în ținutul Narniei... ei sunt chiar regi și regine, iar destinul lor este unul măreț.

Mi-a plăcut la nebunie această carte! Mi s-a părut extrem de relaxantă și deja mi-a redeschis pofta spre lumea Narniei. M-am bucurat de personaje, de stilul minunat al autorului, de simplitatea lucrurilor pe care le-am întâlnit.

C.S. Lewis a creat o carte foarte frumoasă, el reușind prin talentul său să transmită sentimente de toate soiurile tuturor cititorilor, indiferent de vârstă. Animale vorbitoare, zăpadă pufoasă și liniștitoare, o prietenie între o fetiță și un faun, un bătrân ciudat dar calm și inteligent, au fost doar câteva elemente care m-au apropiat de această carte.



Personajul meu preferat cred că este tânăra Lucy, ea fiind cea care a dat frâu magiei, prin copilăria, bunătatea și inocența ei. Fiecare personaj pozitiv a evoluat de-a lungul acțiunii, lucru ce mi-a plăcut foarte mult. Evoluția personajelor este mereu importantă, ea demonstrând că protagoniștii au putut învăța din greșelile lor, lăsând la o parte comportamentul copilăresc, și comportându-se așa cum este necesar în situațiile dificile.

Recomand această carte (serie) fanilor de cărți fantasy pentru tineri, presărate cu un iz de lectură clasică, plină de învățăminte, aventură și magie. Vă invit pe tărâmul Narniei unde veți descoperi că încă o dată lupta împotriva răului are un final fericit, atâta vreme cât personajele pozitive luptă cot la cot, cu o dorință aprigă de a reda viața unui ținut de multă vreme pierdut! :)



Citate:
"- Și pot să te întreb, o, Lucy, Fiică a Evei, cum de-ai ajuns în Narnia? spuse domnul Tumnus.
- Narnia? Ce-i aia? făcut Lucy.
- Ăsta e tărâmul Narniei, spuse Faunul, unde ne găsim acum - adică tot ce se-ntinde între stâlpul cu felinar și marele castel Cair Pavel de la marea de răsărit. Iar tu... tu ai venit din Codrii Sălbatici ai Apusului?
- Am... am intrat prin dulapul din camera de oaspeți, zise Lucy.
- Ah! exclamă domnul Tumnus, cu o voce mai degrabă melancolică. Dac-aș fi tras mai tare la geografie pe când eram un Făunaș, fără-ndoială c-aș fi știut totul despre țările alea ciudate. Acum însă e prea târziu.
- Dar nu sunt deloc țări, spuse Lucy, aproape râzând. E chiar aici, în spate - cel puțin... nu mai știu. Acolo e vară." (p.15)

"- Ceva cald de băut, poate? spuse ea. Ți-ar plăcea?
- Da, vă rog, Maiestatea Voastră, zise Edmund, căruia îi clănțăneau dinții.
Regina scoase de undeva de sub mantie o sticluță care părea făcută din aramă. Pe urmă, întinzând brațul, lăsă să cadă o picătură pe zăpadă lângă sanie. Edmund văzu picătura în aer preț de o clipă, sclipind ca un diamant. Dar când atinse zăpada se auzi un șuierat și apăru un pocal bătut cu pietre prețioase și plin cu ceva aburind. Piticul îl luă imediat și i-l dădu lui Edmund, cu o plecăciune și un zâmbet - nu dintre cele mai plăcute. Edmund se simți mult mai bine după ce începu să soarbă din băutura fierbinte. Nu mai băuse așa ceva până atunci. Licoarea era foarte dulce, înspumată, cremoasă și-l încălzi până-n vârful degetelor de la picioare." (p.34)

"- Dar cum ar putea să fie adevărat, domnule? se miră Peter.
- De ce spui asta? întrebă Profesorul.
- Păi, în primul rând, zise Peter, dacă e adevărat, atunci de ce nu descoperă toată lumea țara asta de fiecare dată când intră în dulap? Vreau să spun că atunci când ne-am uitat noi nu era nimic; nici măcar Lucy n-a susținut c-ar fi fost.
- Și ce-are a face? spuse Profesorul.
- Păi, domnule, dacă lucrurile sunt adevărate, sunt acolo mereu.
- Chiar așa? zise Profesorul, iar Peter nu știu ce să mai spună.
- Dar n-a fost timp, spuse Susan. Lucy n-a avut când să se ducă la locul ăla, chiar dac-ar exista. A fugit după noi imediat ce-am ieșit din cameră. A durat mai puțin de un minut, iar ea susține c-a fost plecată câteva ore.
- Tocmai asta face ca povestea ei să fie, mai mult ca sigur, adevărată, zise Profesorul. Dacă există în casa asta o ușă care duce spre o altă lume (și trebuie să vă previn că e o casă cât se poate de ciudată și nici măcat eu nu știu foarte multe despre ea) - dacă, după cum zic, Lucy a pătruns într-o altă lume, nu m-aș mira deloc dac-aș afla ca lumea aceea are un timp doar al ei; astfel încât, oricât de mult am sta acolo, n-am consuma nimic din timpul nostru. Pe de altă parte, cred că nu sunt multe fete de vârsta lui Lucy care să poată să scornească așa ceva din capul lor. Dacă s-ar fi prefăcut, ar fi stat ascunsă suficient de mult timp înainte să iasă și să-și spună povestea." (p.45-46)

"- Ia uitați-vă! Un măcăleandru cu un piept foarte roșu. E prima pasăre pe care-o văd aici. Hm, mă-ntreb, oare păsările din Narnia or vorbi? Dacă te uiți bine, parc-ar vrea să ne spună ceva.
Pe urmă se întoarse spre Măcăleandru și-i zise:
- Te rugăm, poți să ne spui unde-a fost dus Faunul Tumnus?
În timp ce vorbea, Lucy făcu un pas spre pasăre. Aceasta zbură imediat, însă numai până la următorul copac. Acolo rămase cocoțata pe o creangă și se uită foarte atent la ei, ca și cum ar fi priceput tot ce vorbeau. Aproape fără să-și dea seama ce fac, cei patru copii se mai apropiară cu un pas sau doi de pasăre. Măcăleandrul mai zbură o dată până la următorul copac și-i privi din nou foarte atent. (N-ai fi putut găsi un măcăleandru cu un piept mai roșu sau cu niște ochi mai strălucitori.)
- Știți ceva? zise Lucy. Am impresia că vrea să ne ținem după el.
- Cam asta cred și eu, spuse Susan. Tu ce zici, Peter.
- Păi, n-ar fi rău să-ncercăm, spuse Peter.
Măcăleandrul păru să priceapă întru totul. Se tot muta dintr-un copac în altul, rămânea mereu cu câțiva metri în fața copiilor, dar de fiecare dată suficient de aproape ca să-l poată urmări cu ușurință. Îi duse așa o vreme, pe un drum care cobora ușor. Ori de câte ori Măcăleandrul se oprea, o pudră de zăpadă cădea de pe creangă. În scurt timp, norii de deasupra se risipiră, soarele iernii ieși la iveală, iar zăpada din jurul copiilor aproape că-i orbi cu strălucirea ei." (p.54-55)

Le mulțumesc mult celor de la Editura Arthur pentru că mi-au oferit un exemplar al cărții pentru recenzare în schimbul părerii mele sincere. Nu uitați să le vizitați și pagina de facebook: Youngart facebookEditura Arthur facebook!!

 
Copyright © 2012-2017 Secretele Cărților
Real Time Analytics